Dacia Duster, văzută prin ochii unui fermier suedez

0
129

Departe în Nord, în Laponia, Jorgen Mansson e printre primii fermieri localnici care şi-au cumpărat o Dacie nouă. Şi e mulţumit de ea

Pe Jorgen Mansson l-am cunoscut după o convorbire telefonică pe care am avut-o într-o zi frumoasă de vară subpolară. Pe drum către Cercul Polar de Nord, prin Laponia suedeză, am vizitat, preţ de câteva ore, unul din cele mai frumoase oraşe ale nordului Nordului, Sundsvall, un fel de capitală a tăietorilor de lemne şi a ţapinarilor de ieri şi de azi. Într-o parcare din centrul oraşului, mi-a atras atenţia o Dacia Duster. Nu că vederea unui Duster ar fi ceva ieşit din comun. Pentru un român, nu e. Însă acolo, la doi paşi de cuiul unde se agaţă harta continentului, în ţara în care opt-nouă maşini din zece sunt fie Volvo, fie Saab, o Dacie produsă la Mioveni nu e ceva ce vezi toată ziua. Mai ales că Dacia n-a intrat decât în urmă cu puţin timp pe pieţele scandinave.

Dacia Duster, maşină de fermier

Aşa că am lăsat un bileţel pe parbrizul maşinii, în care am scris că sunt ziarist român şi că m-ar interesa un dialog cu proprietarul. Am avut plăcuta surpriză ca acesta, un tip pe nume Jorgen Mansson, să mă sune în chiar acea zi. Am convenit să ne întâlnim peste alte două zile. M-am prezentat, punctual, la locul şi ora stabilite, ştiind prea bine cât preţ pun nordicii, spre deosebire de noi, românii, pe noţiunea de punctualitate.
Jorgen Mansson e prototipul fermierului (sau ţăranului, dacă vreţi) suedez. Stă într-un cătun din apropiere de oraşul Umea, din Laponia. Face de toate pentru a-şi asigura traiul zilnic: creşte vreo două duzini de capre, repară instalaţii sanitare şi de apă, cultivă cartofi şi furaje şi execută tot felul de lucrări agricole şi forestiere cu cele două tractoare ale sale.
Îl întreb cum de a ajuns să aibă şi o Dacie, pentru că, de fapt, de asta venisem să-l întâlnesc. Observ, înainte de a-i adresa întrebarea, că mai are prin ogradă un Volvo break, vechi de vreo 15-20 de ani, şi o camionetă Renault, mai “tânără”, dar vizibil mai “obosită”.
“Volvo e maşina de zi cu zi. Cu camioneta mă duc numai atunci când trebuie să car tot felul de scule care nu încap în portbagajul breakului. Aveam nevoie şi de o maşină nouă, curată. Voiam ceva încăpător, cu consum mic, care să nu coste mult. Dacia mi s-a potrivit ca o mănuşă”, zice suedezul.

 

articol complet la :

Dacia Duster, văzută prin ochii unui fermier suedez

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here