Un suedez ajuns în România acum 14 ani a transformat aceste uscături – bucăți de lemn strâmb, cariat, numai bun de pus pe foc – într-un business de 150.000 de euro, pe care l-a dezvoltat în jurul unei comunități de romi, în Timișoara. Astăzi, din atelierul său pleacă mese, scaune, tocătoare, rafturi, dulapuri și multe alte obiecte din lemn atât în diverse baruri, cafenele și restaurante din întreaga țară, cât și în casele oamenilor care apreciază unicitatea și povestea unui obiect mai mult decât perfecțiunea dată de șablonare.
„Chiar mă simt acasă aici, în România. În Suedia, într-un fel, nimeni nu are nevoie de mine. Totul e pus la punct, totul e ok, totul merge. În România sunt provocări, poți să faci ceva. Am lucrat peste 10 ani cu oameni sărăci și m-am regăsit în ei, am regăsit în mine bucuria. Pentru că atunci când văd ceva care nu e dus la potențialul maxim, vreau să mă implic, să fac ceva, să crească mai departe. Și cred că aici este un loc care nu e dus la potențialul maxim”, spune Andreas.
mai mult la republica.ro
