20 iunie 2012. Ediţia de astăzi, 20 iunie, a celui mai important cotidian suedez, Dagens Nyheter, publică un articol despre OUG 27 din 13.06.2012, intitulat „Lupte în jurul Institutului Cultural Român”. Articolul detaliază schimbările pe care ordonanţa le aduce statutului şi modului de organizare a ICR, comentând că „Guvernul României continuă să politizeze mass-media şi instituţiile culturale ale ţării”, de data aceasta prin schimbarea orientării Institutului Cultural Român şi a trecerii lui sub controlul unei comisii formate din politicieni. Măsura adoptării unei ordonanţe de urgenţă este descrisă de cotidian drept o modalitate „de a evita o dezbatere publică”. Solicitat să comenteze noua directivă de a adapta programele filialelor în funcţie de diasporă, Dan Shafran, Directorul ICR Stockholm, spune că vede reformularea strategiei institutului „ca pe o măsură cu iz naţionalist” şi că institutul a „repurtat succese însemnate cu actuala strategie”, fiind oricum „deschis şi către românii din străinătate”. Dagens Nyheter descrie Institutul Cultural Român ca fiind „foarte dinamic” şi notează faptul că în apărarea sa au venit peste 2700 de artişti, scriitori şi muzicieni români, care au semnat o scrisoare de protest trimisă către reprezentanţii puterii. În urma apariţiei acestui articol, mai mulţi importanţi oameni de cultură suedezi s-au adresat ICR Stockholm, manifestându-şi dorinţa de a semna o petiţie împotriva recentelor schimbări.
ICR Stockholm s-a bucurat deseori de atenţia presei suedeze, cel mai recent exemplu fiind cel al cotidianului Göteborgs Posten care, în ediţia sa din 15 iunie a.c., dă ICR ca exemplu pozitiv în promovarea unei culturi naţionale, spunând: „Institutul Cultural Român de la Stockholm, aflat sub conducerea lui Dan Shafran, ocupă un loc de aur [printre institutele culturale străine]. Sediul din Stockholm are o activitate care o depăşeşte în vitalitate pe cea a Centrului de cultură al oraşului, Kulturhuset: dezbateri, filme, cărţi, teatru. Activitatea culturală a marilor ambasade păleşte în comparaţie”.
În cei şase ani de activitate, ICR Stockholm s-a bucurat de aprecieri pe scară largă, începând cu MS Regele Suediei şi continuând cu diverse cotidiene naţionale şi locale. Astfel, într-un discurs oficial susţinut în 2008, Majestatea Sa Carl XVI Gustaf sublinia că „promotorii culturii sunt cei care contribuie la adevărata consolidare a legăturilor şi apropierii dintre două naţiuni. De mai bine de un an, avem privilegiul de a cunoaşte cultura română în toate formele ei, datorită Institutului Cultural Român de la Stockholm, situat în apropierea Palatului Regal, pe Bulevardul Skeppsbron. Intensa activitate a acestui institut înseamnă mult pentru cunoaşterea moştenirii culturale româneşti în Suedia.” De-a lungul timpului, institutul a fost descris în presa suedeză ca fiind „o încercare extrem de reuşită de a reliefa profilul cultural al unei naţiuni” (Dagens Nyheter 2009), „cel mai dinamic dintre toate institutele culturale străine din Suedia” (Göteborgs-Posten 2008), „una dintre cele mai dinamice scene culturale din Stockholm” (Kristianstadsbladet 2011), „un institut cu un program expoziţional la standarde intelectuale foarte ridicate” (Aftonbladet 2010), „un spaţiu ce dă tonul artei contemporane din Stockholm” (Kunstkritikk 2011), „unul din cele mai sofisticate 7 spaţii culturale din capitala Suediei” (City 2010), „o importantă scenă culturală în Stockholm” (Tidningen Kulturen 2010).
Persoană de contact: Eva Leonte, Director adj ICR Stockholm, eva.leonte@rkis.se / 0046 8-20 74 06.
Traducerea articolului din Dagens Nyheter:
Lupte în jurul Institutului Cultural Român
Dagens Nyheter, 20 iunie 2012. Autor: Fredrik Söderling
Politică. Guvernul României continuă să politizeze mass-media şi instituţiile culturale ale ţării. Acum i-a venit rândul Institutului Cultural Român, o instituţie foarte dinamică, cu 19 filiale în diverse oraşe, printre care New York, Tel Aviv şi Stockholm.
Pentru a evita o dezbatere publică, guvernul modifică statutul institutului printr-o „ordonanţă de urgenţă”, care plasează instituţia până acum independentă sub control parlamentar. Drept consecinţă, consiliul de conducere va fi format din reprezentanţi ai partidelor politice. Actul normativ stipulează faptul că, până la data de 28 iunie, vor fi schimbate atât conducerea operativă, cât şi consiliul de conducere.
Conducerea ţării susţine că institutul a afectat sentimentul de apartenenţă la cultura naţională al românilor care locuiesc în străinătate. Noua orientare a institutului va fi aceea de a adapta programele în funcţie de diaspora.
– „Văd asta ca pe o măsură cu iz naţionalist. Noi am repurtat succese însemnate cu actuala strategie şi suntem categoric deschişi şi către românii din străinătate”, declară Dan Shafran, Directorul ICR Stockholm.
Hotărârea de guvern a iscat multă vâlvă în România şi se află de câteva zile în dezbatere la toate posturile de televiziune, în ziare şi în reţelele de socializare. O scrisoare de protest semnată de 2700 de artişti, scriitori şi muzicieni a fost trimisă către reprezentanţii puterii.
Institutul Cultural Român, în atenţia presei suedeze
Rumänska kulturinstitutet, uppmärksammat i svensk media
