Controversata relansare a mineritului în regiunea cea mai nordică a ţării este o ameninţare pentru mediul înconjurător, şi nu serveşte decât intereselor industriei, fără să aducă mana anunţată de guvern, denunţă Fokus.
În afara localităţii Jokkmokk [în extremitatea nordică a Suediei], într-o pădure cu afine, înconjurată de lacuri şi turbării, se desfăşoară una din luptele încrâncenate ale epocii noastre.
Păstori de reni laponi, profesionişti din domeniul turismului, profesori universitari şi tineri activişti ecologişti veniţi din partea de sud a ţării încearcă împreună, cu mijloacele pe care le au la îndemână, să protejeze zona numită Kallak de operaţiunile de perforare-puşcare cu explozivi şi de foraje. Şi intervenţia poliţiei nu le-a domolit dârzenia.
La rândul lor, numeroşi locuitori din împrejurimile acestei zone aşteaptă unda verde din partea administraţiei. Foarte iritat, consiliul municipal a precizat clar că metodele ecologiştilor nu sunt acceptabile.
Şi totuşi, nu există nicio altă modalitate de a împiedica ravagiile companiei miniere. Din 1992, Suedia are o legislaţie minieră adaptată pentru a satisface interesele actorilor industriali. Obiectivul este de a maximiza producţia de minereu. Prospectorii au mână liberă şi permisele sunt emise cu largheţe de către Inspectoratul Naţional al Minelor, sub autoritatea Comisiei Geologice Suedeze.
Suedia: Stimate companii miniere, serviţi-vă!
