ICR Stockholm

0
102

sursa : ICR STOCKHOLOM […]

În cel mai recent număr al revistei culturale suedeze Axess, scriitorul şi criticul literar Torbjörn Elensky publică un larg reportaj despre institut şi despre directorul său, Dan Shafran. Autorul articolului declară că „n-ai cum sa nu fii entuziasmat de programul ambiţios al ICR Stockholm şi de contribuţia institutului la sporirea schimburilor culturale între Suedia şi România. (…) Ţări mari, cum ar fi Germania, Franţa, Spania şi Italia, au de decenii încoace institute bine consolidate la Stockholm, foarte importante pentru schimburile culturale, cu oferte culturale ce cuprind cursuri de limbă, proiecţii de filme, expoziţii de artă şi seminarii ambiţioase cu scriitori invitaţi. Cu toate acestea, România se remarcă printr-o activitate şi mai ambiţioasă şi printr-un networking sistematic.”

—————————————–

În numărul din 7 octombrie 2010 al publicaţiei Stockholm City, ICR Stockholm este inclus în topul celor mai sofisticate 7 spaţii culturale din capitala Suediei. Redacţia îşi motivează preferinţa alegând câteva dintre evenimentele de pe agenda institutului din toamna aceasta: „Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează concerte cu coruri de muzică bizantină, îşi promovează cea mai recentă expoziţie ca fiind epilog la Bienala Bucureşti 4, ca să nu mai vorbim de instalaţia Herta Müller.” Potrivit redacţiei, topul îşi propune să „atragă atenţia cititorilor asupra celor mai delicioase capricii culturale ce înfloresc în oraşul nostru”, capricii de care redacţia se arată „îndrăgostită”.

—————————————–

Într-un interviu cu Mircea Cărtărescu publicat în revista Tidningen Kulturen din 1 iunie 2010, jurnalistul Waldemar Ingdahl scrie: "Institutul Cultural Român de pe elegantul bulevard Skeppsbron a devenit o importantă scenă culturală în Stockholm, cu un larg repertoriu de programe literare, de film şi de artă. Activitatea institutului este caracterizată în bună măsură de curiozitate şi deschidere, în contextul în care România încearcă să-şi definească moştenirea culturală. Pe parcursul interviului, Cărtărescu se arată mândru de institut: eforturile lui au îmbunătăţit în mod vizibil statutul culturii române, în doar cinci ani. El a dat culturii române şansa de a apărea pe scena mondială. Poate că are dreptate, ştim cu toţii că au trecut ceva ani după revoluţia din 1989 până când publicul din întreaga lume a început să descopere România. Din punctul lui Cărtărescu de vedere, succesele au fost şi o chestiune de cultural management. Este o imagine care dă de gândit, în puternic contrast cu imaginea generală despre România, o ţară care şi-a găsit cu greu locul în Europa.”

—————————————–

Directorul ICR Stockholm, Dan Shafran, este în prim-planul cotidianului suedez Dagens Nyheter din 28 februarie 2010, cu un reportaj de patru pagini intitulat ”Un director cu simţul poeziei”. Reportajul ţine capul de afiş al secţiunii culturale, fiind prezentat astfel: “Un tezaur ascuns al Stockholm-ului iese la lumină. Dan Shafran a aşezat Institutul Cultural Român pe harta Stockholm-ului. Acum el conduce şi activitatea juriului Premiului August”.

—————————————–

Suplimentul På stan al cotidianului Dagens Nyheter din 31 decembrie 2009 plasează ICR Stockolm pe locul 32 în clasamentul celor "50 de eroi care au dat dinamism, culoare şi prospeţime oraşului Stockholm în anul 2009". Institutul este declarat ca fiind "o injecţie de cultură" şi "cel mai minunat lucru care s-a întâmplat pe Skeppsbron [bulevardul pe care se află sediul institutului] de la deschiderea clubului Reisen încoace. O încercare extrem de reuşită – şi pentru care noi, cei din Stockholm, îi suntem recunoscători – de a reliefa profilul cultural al unei naţiuni. Programele ICR Stockholm sunt aproape prea bune: expoziţiile, lecturile, dezbaterile sunt relevante chiar şi atunci când nu numai ţara ca atare este în prim plan."

—————————————–

Emisiunea Ad lib a Radiodifuziunii suedeze (1 decembrie 2009). Realizator: Alexander H. Rauch-Estreich

România pare să aibă diverse griji în acest moment, atât economice, cât şi de politică internă, asezonate cu cele legate de corupţie şi recesiune. Prin urmare, sărbătorirea Zilei Naţionale poate fi pentru români un bun prilej pentru gânduri mai vesele, cum ar fi decernarea Premiului Nobel pentru literatură scriitoarei germane originare din România Herta Müller. (…) Aceasta îşi va întâlni cititorii pe 12 decembrie la Teatrul Dramatic Regal din Stockholm, în cadrul unui program organizat în colaborare cu Institutul Cultural Român, care îşi are sediul pe Skeppsbron, la Stockholm. În mod paradoxal, institutul nu prea dă impresia că suferă de grijile celor de la Bucureşti. Îndrăznesc chiar să spun că este ”the hardest working cultural institute in the business”, cu evenimente aproape zilnice în domeniul literaturii, al artelor vizuale, filmului, teatrului şi de alte genuri. Astfel, Dan Shafran şi echipa sa de colaboratori vor intra curând în al patrulea an în care ambiţiile şi succesele s-au menţinut la un nivel înalt. Le urez la mulţi ani la aniversarea celor trei ani!

—————————————–

Cotidianul Göteborgs-Posten (15 octombrie 2009) despre ICR Stockholm. Autor: Martin Röshammar

O punte între România şi Suedia

Cultura română înseamnă mult mai mult decât Herta Müller, chiar şi în Suedia. În noiembrie Institutul Cultural Român de la Stockholm împlineşte trei ani – trei ani de activitate intensă, trei ani în care acesta a construit numeroase punţi culturale.

Dan Shafran îşi împarte timpul între postul de la Biblioteca Regală şi cel de la ICR Stockholm; în plus, face parte, pentru al doilea an la rând, din juriul Premiului August. Cu alte cuvinte are treabă până peste cap, acest amator de pipă mistuit de pasiunea pentru cultură, în general, şi pentru literatură, în special.
Suedia a renunţat la ideea institutelor culturale ca platformă de promovare a culturii suedeze în străinătate. Singurul institut rămas în picioare este Institutul Suedez de la Paris, salvat de la desfiinţare în vara aceasta, pe ultima sută de metri. România, însă, crede în ideea de institut cultural.
– Nu strică să fii la faţa locului şi să iei pulsul a ceea ce se petrece într-o anumită ţară
. Scopul nostru este de a face cunoscută cultura română în întreaga lume. Ori este mai uşor să te faci cunoscut publicului suedez dacă locuieşti în Suedia. În plus, ţinta noastră este să creăm un dialog între români şi suedezi, spune Dan Shafran. (…)

———————————————–

Göteborgs-Posten (13 noiembrie 2008) descrie Institutul Cultural Român de la Stockholm ca fiind “cel mai dinamic şi cel mai interesat să creeze punţi de legătură” dintre toate institutele culturale străine din Suedia.

———————————————–

Cotidianul Svenska Dagbladet (26 februarie 2008)

Cultura română îşi ocupă locul la Stockholm

Dialogul cultural este un element important [în activitatea ICR Stockholm], iar deschiderea salonului de poezie în această primăvară este un pas în această direcţie. Programul salonului de poezie a fost inaugurat pe 19 februarie de Kristina Lugn şi Nina Cassian, cea din urmă fiind o poetă născută în România care în prezent locuieşte la New York şi căreia îi va apărea la toamnă o culegere de versuri în limba suedeză intitulată Femeia miracol. În timpul primăverii vor fi invitate poete de notorietate, precum Eva Runefelt şi Ana Blandiana, urmând ca salonul să continue la toamnă la un nivel mai experimental. Tot atunci vor fi prezentate în cadrul salonului rezultatele unui workshop literar care va avea loc în România şi care va reuni patru tineri poeţi suedezi şi patru tineri poeţi români. – Începând cu nume consacrate, mai târziu ne va fi mai uşor să trezim interesul pentru poeţi mai puţin cunoscuţi. Scopul salonului de poezie este de a crea continuitate, spune Dan Shafran.

———————————————–

Cotidianul Dagens Nyheter (4 februarie 2008)

Institutele europene investesc la Stockholm

Nu putem să stăm retraşi şi să prezentăm doar scriitori sau artişti români. În acest caz i-am atrage doar pe românii din Stockholm”, declară Dan Shafran. “Direcţia noastră a fost clară de la bun început – vrem să pătrundem în reţelele suedeze, investind în proiecte de calitate. Două exemple în acest sens din programul acestei primăveri sunt întâlnirea dintre poeta suedeză Kristina Lugn şi poeta româncă Nina Cassian şi dezbaterea pe tema morţii în literatură, la care vor participa scriitorii suedezi Kjell Espmark şi Carl Henning Wijkmark şi care va include o lectură din versurile poetului român Marin Sorescu. Ne adresăm unui public suedez, prin urmare trebuie să oferim un program atractiv pentru acest public. Şi până în clipa de faţă se pare că am reuşit. Printre cei prezenţi la evenimentele noastre se regăsesc personalităţi ale lumii culturale suedeze, scriitori, jurnalişti şi oameni din lumea artei.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here