Suedia înregistrează cel mai mare număr de şomeri din 2008 încoace, de când circa 100 000 de persoane şi-au pierdut locul de muncă. Numai anul acesta peste 50 000 de oameni au devenit şomeri. Analistii se declară neputincioşi în a spune când se va ieşi din situaţia care îngrijorează tot mai mulţi cetăţeni.
Ţările nordice sunt şi ele grav afectate de criză, deşi par a avea o economie mai stabilă faţă de alte ţări europene, cu o populaţie mult mai ridicată, dar şi cu o altă cultură a muncii şi organizării.
În căutare de noi posibilităţi nordicii se uită la ţările vecine, cu care impart aceeasi cutura, si unde inteleg limba. Astfel, în Soderhamn, o mica municipalitate de 12 000 de persoane, din estul Suediei, autotirtatile finanteaza un plan de emigrare pentru care tinerii someri care accepta sa se mute in Norvegia.
Celor care doresc sa cautede lucru in Norvegia li se ofera un curs de pregatire de o luna de zile, li se plateste biletul pina in capitala norvegiana si chiria pentru o luna. In Norvegia sunt preluati de oficiul fortelor de munca specializat in integrarea nordicilor care isi cauta de lucru in regiunea nordica.
Pina acum 100 de tineri au plecat prin acest program, iar presa suedeza citeaza un tinar sofer de camion care a gasit practic pesete naopte de lucru, desi in sudeia era de doi ani somer. “Am ajuns in Norvegia joi si luni aveam deja de lucru. Parca as fi ajuns in tara fagaduintei”, a spus presei tinarul Andreas Larsson..
Programul este criticat de unii ca fiind un mijloc convenabil de a scapa de someri, dar oficialii spun ca ofera noi posibilitati celor care si le doresc, si ca lucrul in strainatate este o noua experienta. Altii se tem ca fiind incurajati sa emigreze, tinerii vor lipsi Suedia de forta de munca, atit de necesara odata cu imbatrinirea populatiei si scaderea natalitatii.
Este adevarat ca si in Suedia, ca si in Finlanda, multe posturi nu pot fi ocupate, in pofida cresterii somajului. Este vorba de munci foarte alificte sau dificile, precum asistent social sau infirmiera, ori in restaurante, cu ore lungi de lucru, unde cerintele angajatorilor sunt uneori exagerate. Recent, unele firme finlandeze au inteles ca pentru a face curatenie nu e nevoie sa vorbesti bine finlandeza, si nu o mai cer candidatilor, care sunt in majoritate de origine straina.
Asistente medicale si doctori finlandezi pleaca in Suedia pentru a cistiga salarii mai mari si a lucra ore mai putine. La rindul lor, pentru acelaeasi motive, medici suedezi pleaca in Norvegia. Se pare ca unii angajatori norvegieni au inteles ca trebuie sa ofere mai multe avantaje ca sa recruteze , si ca oamenii sunt interesti nu doar de bani, ci si de timp liber. Astfel, 14 doctori suedezi de la acelasi spital s-au mutat peste grantia, devenind din nou colegi la acelasi spital norvegian. In timp ce in Suedia soarta spitalului unde lucrau era incerta, in Norvegia li s-a oferit o luna de concediu platit pentru fiecare doua saptamini lucrate.
Norvegienii au raspuns presei suedeze ca sunt hotariti sa foloseasca in avantajul lor libera circulatie a fortei de munca .
Desi in tarile nordice imigrantii veniti din afara Scandinaviei sunt in general priviti cu reticenta, si nordicii au emigrat masiv mai ales in perioada razboaileor mondiale, caracterizate prin foamete si saracie.
Si astazi exista in Statele Unite sau Australia comunitati de suedezi si norvegieni, de exemplu, iar noi colonii de finlandezi si suedezi apar in tarile cu un climat cald, precum Spania ori Tailanda.