România a fost prima, iar apoi a urmat Suedia, care a semnalizat către complexul militaro-industrial european pentru a se îndrepta însă spre un contract de miliarde de dolari cu producătorii americani de armament.
Ministrul suedez al Apărării urmează să confirme preferința pentru sistemele americane Patriot în dauna sistemului antirachetă MBDA produs consorțiul franco-italian Eurosam. În ciuda numeroaselor critici din lumea politică suedeză, ministrul Peter Hultquist ar putea semna vineri un contract in valoare de 2,5 miliarde de euro pentru patru sisteme Patriot și 300 de rachete, dintre care 200 de rachete PAC-3. Ministrul a luat hotărârea în ciuda opoziției venite chiar din guvernul din care face parte și a apelurilor pentru amânarea deciziei până după alegerile legislative de pe 9 septembrie. Apoi, oferta producătorului american Raytheon este mai costisitoare decât cea făcută de Eurosam.
Ministrul Hultquist a luat această decizie în ciuda faptului că țara sa s-a angajat în cooperarea structurată permanentă (PESCO) cu țările europene, la fel ca și România. Dincolo de asigurarea cooperarii și complementarității cu NATO, PESCO este o inițiativă europeană menită să faciliteze obținerea unor contracte mai consistente de către marii jucători europeni pe piața armamentului. Numai că Suedia și România au ales oferta americană pentru sisteme antirachetă. Prima a fost România, care a refuzat tot o ofertă pentru rachetele MBDA și a semnat un contract de 3,9 miliarde de dolari pentru sisteme Patriot.
