Guvernul suedez si-a prezentat joi, in fata parlamentului, bugetul pentru anul 2013. Intr-o perioada in care majoritatea tarilor europene sunt sub logica planurilor de austeritate, tara scandinava, membra a Uniunii Europene (UE) fara a adopta insa moneda euro, urmareste sa isi relanseze economia, scrie Le Figaro.
Guvernul de coalitie de centru dreapta mizeaza pe o expansiune bugetara de 23 de miliarde de coroane suedeze (sau 2,6 miliarde de euro), reprezentand intre 0,5-1% din Produsul Intern Brut (PIB) al statului.
„Suedia, spre deosebire de multe alte tari, poate miza pe viitor”, a explicat primul ministru al tarii, Frederik Reinfeld.
Sprijinirea intreprinderilor (impozitarea companiilor este asteptata sa scada de la 26,3% la 22%, ajungand sub media europeana), precum si investitiile in infrastructura si cercetare sunt in centrul constructiei bugetului pentru anul 2013.
In cazul altor domenii, guvernul va acorda facilitati fiscale pentru pensionari, un subiect care a facut deja obiectul unei dispute intre partidele de stanga si dreapta la alegerile din 2010. De asemenea, acesta doreste sa atace si somajul pe termen lung: 2,1 miliarde de coroane in urmatorii 4 ani vor fi cheltuite in acest sens.
Totodata, incepand cu 2014, guvernul va sprijini angajarea celor care sunt in somaj de peste un an si jumatate: el va plati companiilor, pentru un perioada de un an, intre 80 si 85% din costul salarial.
Guvernul Reinfeld incearca sa ‘ispiteasca’ electoratul inaintea alegerilor din 2014, precizeaza publicatia franceza. Insa, tara trebuie sa lupte si impotriva crizei din uniunea monetara europeana, care a inceput sa contamineze economia suedeza.
In al doilea trimestru al anului PIB-ul tari a crescut cu doar 0,7%, mult sub estimarea de 1,4% facuta initial. In plus, exporturile tarii, care asigura jumatate din avutia nationala si au ca destinatie dominanta UE, au avut o crestere nula in aceeasi perioada.
Pentru moment, Suedia nu este amenintata de recesiune, pentru anul 2013 Comisia Europeana prognozand ca tara va avea o crestere economica de peste 2%. Totusi, statul trebuie sa evite riscul unui somaj ridicat, care nu a fost eradicat cu adevarat dupa criza bancara din anii ’90. In august, rata somajului a crescut din nou, la 7,8%, conform biroului de statistica national.
Insa tara isi poate permite astfel de cheltuieli. Finantele sale publice sunt de invidiat – datoria publica este estimata de CE pentru acest an la 35% din PIB, cu un excedent bugetar de 0,3%.
Tara dispune de un „capital de incredere”. Dupa criza din anii 90 Suedia si-a redus considerabil cheltuielile publice, neezitand sa-si reformeze in profunzime functionarea „statului bunastarii”. Mai recent, tara a traversat criza din 2008 fara a inregistra derapaje al deficitului public, care a ramas sub limita de 3% din PIB.
In cele din urma, problema principala nu este atat daca tara va putea sau nu sa-si creasca bugetul pentru 2013, ci de a intelege de ce nu a facut-o pana acum. Dupa doi ani, opozitia, insa si numerosi economisti, au reprosat echipei de la conducerea prudenta sa extrema in conditiile in care finantele publice erau sanatoase.
Apropierea alegerilor, precum si criza din zona euro, au fost probabil cauza reticentei guvernului. Ramane de vazut daca initiativa va fi urmata de efecte pozitive. Pana in prezent, programele de subventii salariale pentru tinerii someri de lunga durata s-au soldat cu esecuri.
