Eşecul integrării suedeze

2
72

Centrul comercial din Rosengard.

Teatru al unor recente ciocniri între tineri imigranţi şi poliţie, cartierele populare din Malmö ilustrează dificultatea de a integra o populaţie care pare să respingă modelul scandinav şi care se închide în ceea ce este deja descris ca fiind "ghetoul noii Suedii multietnice.

Volvo-ul înaintează repede şi coteşte pe Amiralsgatan, drumul care traversează cartierul popular Rosengard, "grădina trandafirilor" din Malmö. Muzica grecească care umple interiorul contrastează cu timida primăvară suedeză. Andreas Konstantinidis depăşeşte o serie de chioşcuri de Kebab şi falafel cu inscripţii în arabă, apoi intră pe o mică stradă străjuită de copaci şi se garează. Dincolo de micul gard de lemn, înconjurat de trei locuinţe sociale, se poate vedea micul teren unde Zlatan Ibrahimovic a dat primele lui şuturi într-o minge. Peste tot în jur, nu se văd decât femei voalate care se întorc acasă cu cumpărături.

Tensiuni zilnice între minorităţile de imigranţi şi suedezi

Andreas Konstantinidis este preşedintele a ceea ce se numeşte aici ghetoul noii Suedii multietnice. El a sosit în Malmö în 1974, anul invaziei Ciprului de către Turcia. El cunoaşte toate aceste străzi, aceste clădiri şi poveştile integrării dificile ale celor 23 000 de locuitori de 170 de naţionalităţi diferite, cu o majoritate covârşitoare a cetăţenilor din ţări afectate de război şi conflicte : Irak, Afganistan, Palestina, Somalia. Proporţia şomerilor este de aproape 90%, care se descurcă cu faimoasele ajutoare sociale scandinave. Violenţele de la sfârşitul lunii aprilie nu sunt o noutate [între 28 şi 29 aprilie, un grup de tineri din cartier, cu feţele mascate, au atacat şcoli, chioşcuri, containere de gunoi şi maşini, pentru a protesta împotriva arestării unuia dintre ei. Rebeliunea nu s-a calmat decât după intervenţia poliţiei].

Nu trece o zi fără ca ziarele să nu raporteze ciocniri cu poliţia şi tensiuni între minorităţile de imigranţi şi  majoritatea, din ce în ce mai restrânsă, de suedezi de baştină (180 000 de oameni din aproximativ 270 000 de locuitori). Ziarele subliniază că originea tensiunilor este faptul că majoritatea străinilor sunt refugiaţi politici. Cu alte cuvinte : nu au venit în Suedia în căutarea unei vieţi mai bune, dar sunt aici doar din necesitate, şi au sfârşit prin a exporta în aceste ţări paşnice conflictele care consumă ţări îndepărtate.

Blocarea imigraţiei, o soluţie prea radicală

Ce este de făcut ? În biroul lui mic de la primărie, Mattias Karlsson, 33 de ani, membru al direcţiei naţionale a Sverige Demokaterna, un fel de Ligă a Nordului la sos suedez, este clar : "Blocarea imigraţiei este singura soluţie. Statisticile oficiale, deja îngrijorătoare, ascund derivele dramatice din Malmö. Ele nu spun, de exemplu, cum copiii născuţi din părinţi suedezi au devenit o minoritate comparativ cu cei ai căror unul sau ambii părinţi s-au născut în străinătate. În funcţia publică, mulţi sunt cei care au fost angajaţi pe singurul criteriu că vorbesc limba arabă. În piscine, se organizează cursuri separate pentru bărbaţi şi femei. Sărbătorirea Crăciunului se pierde din teamă de a nu da dovadă de discriminare împotriva populaţiei musulmane. Fără a mai vorbi de delicte, dintre care 90% sunt comise de străini iar 90% din victime sunt suedezi". Karlsson nu ascunde intenţiile partidului său : "La alegerile din septembrie 2010, vom trece bariera de 4% şi vom intra în Parlament. La Malmo suntem deja la 7,5%, şi intenţionăm sa ne dublăm voturile".

…mai mult la

Eşecul integrării suedeze

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here